Istoric

În "raiul Moldovei", judeţul Suceava, la 14 km de municipiul Vatra Dornei, 126 km de municipiul Suceava şi 70 km de municipiul Bistriţa se află comuna Coşna la altidudinea de 840 m. Comunele ce împrejmuiesc Coşna sunt în partea de nord Cârlibaba şi Ciocăneşti, la sud Poiana Stampei şi Ilva Mare (jud. Bistriţa Nasăud), la est Dorna Candrenilor şi Iacobeni şi la vest Comuna Lunca Ilvei şi Şanţ. Numele localităţii este dat de pârâul ce o străbate.

Hotarele comunei Coşna coincid în zonele N, V şi S cu hotarele dintre Moldova şi Transilvania existente până în 1769. Localitatea a fost cunoscută încă din 1410, fiind înglobată în dania domnitorului Alexandru cel Bun făcută Manăstirii Moldoviţa (acesta acordă mănăstirii Muntele Suhard de pe raza satului Coşna).

Din 1926 şi până în 1940, Coşna a fost încadrată în judeţul Câmpulung iar din 1940 până în 1944 s-a aflat sub ocupaţie maghiară. Reintegrată în judeţul Câmpulung până în 1952, Coşna a făcut parte din raionul Vatra Dornei până în 1968, când, prin reforma teritorial –administrativă din februarie, a devenit sat al comunei Dorna Candrenilor şi a redevenit comună în septembrie 2003, în baza Legii nr. 378 din 2003 prin voinţa populaţiei acestei localităţi.

Comuna Coşna are o suprafaţă de 20 878 ha (15 715 ha pădure, 4 763 ha terenuri agricole) şi o populaţie de aproximativ 1600 de locuitori, în scădere. Ea se află într-o zonă defavorizată din punct de vedere economic. Principalele activităţi economice sunt exploatarea lemnului şi creşterea animalelor. Deşi este o zonă cu potenţial turistic deosebit, turismul încă nu s-a dezvoltat. Majoritatea familiilor duc un trai modest dar decent.

Comuna este compusă din cinci sate: Coşna, Podu Coşnei, Teşna, Valea Bancului şi Româneşti. Comuna este străbătură de calea ferată ce face legătura între judeţul Suceava şi Bistriţa Năsaud, iar satul Podu Coşnei este străbătut de drumul european 576 (DN17).

Până în 1879, copiii din Coşna puteau frecventa şcoala primară românească de stat în comuna Dorna Candrenilor, înfiinţată în 1862. Prima şcoală primară confesională din Coşna a fost înfiinţată de biserica din localitate în 1879 susţinută de comună prin fonduri provenite din veniturile pădurilor grănicereşti şi a funcţionat într-o încăpere a fierăstrăului de apă de la gura pârâului Coşna. Din 1889, şcoala s-a mutat în biserica veche construită în 1874 şi a funcţionat aici între anii 1889-1895, de unde s-a mutat într-un local al primăriei care fusese anterior cârciumă şi a funcţionat aici până în 1938.

Între anii 1935-1938 s-a construit un local nou de şcoală unde s-a mutat instituţia şi unde funcţionează şi astăzi. Din 1918 şcoala confesională a devenit şcoală primară de stat.

Posturi didactice: 1879-1928 – 1 post ; 1928-1960 – 2 posturi; 1960-1961 – 3 posturi.

Durata de şcolarizare s-a ridicat la 7 clase iar în 1961 -1962 la 8 clase existând 6 posturi didactice.

Între anii 1940-1944, Comuna Coşna a făcut parte din Ungaria iar învăţământul se făcea în limba maghiară. Elevii aveau carnet de note bilingv iar numele lor au fost maghiarizate.

În perioada în care comuna Coșna a făcut parte ca sat din comuna Dorna Candrenilor (1968 – 2003), Școala Generală Coșna și celelalte școli din zonă reprezentau structuri ale Școlii Generale Dorna Candrenilor. Din anul 2004, când comuna Coșna a fost reînființată, Școala Gimnazială Coșna a devenit școală coordonatoare, cu personalitate juridică.

Scăderea numărului de copii a dus, rând pe rând, la încetarea activităţii structurilor: Şcoala Primară Valea Bancului, Şcoala Primară Dealu Floreni şi Şcoala Primară Teşna, astfel încât, în anul 2013 Școala Gimnazială Coșna a rămas singura școală din comună, având ca structură Grădiniţa cu Program Normal Coşna.

În prezent Școala Gimnazială Coșna este o școală modernizată. La 15 septembrie 2007 a fost dat în folosinţă un CDI iar în anul 2008 laboratorul de informatică, ce funcţionează şi ca sală de clasă. În urma investițiilor făcute de Primăria Coșna și Consiliul Local Coșna în ultimii trei ani, școala are un aspect modern şi este dotată cu grupuri sanitare, centrală termică, boiler electric, mobilier adecvat, fiind asigurat astfel confortul necesar desfășurării procesului instructiv educativ în condiții optime.

În anul şcolar 2015 – 2016 la Şcoala Gimnazială Coşna sunt înscrişi un număr de 102 elevi, 49 la învăţământ primar şi 53 la învăţământ gimnazial. La învăţământul primar sunt 2 clase în regim simultan (Pregătitoare cu clasa a II-a şi clasele I cu a III-a). La gimnaziu în acest an sunt toate clasele, dar efectivele sunt mici.

Grădiniţa cu Program Normal Coşna funcţionează într-un local modern, construit în anul 2006, în care îşi desfăşoară a ctivitatea, în acest an, 35 de preşcolari şi două cadre didactice.

Cadrele didactice de la şcoala noastră sunt în marea majoritate calificate, bine pregătite, de o înaltă ţinută morală, cu preocupări deosebite privind perfecţionarea şi realizarea unui învăţământ de calitate. Acest lucru se oglindeşte în rezultatele obţinute de elevi de-a lungul timpului la examenele naţionale dar şi la olimpiadele şi concursurile şcolare. Astfel, în anul şcolar trecut elevul Todaşcă Daniel, cl. a VII-a, a obţinut locul I la faza judeţeană a Olimpiadei de matematică şi a participat la faza naţională şi de asemenea locul I la faza judeţeană a Concursului Naţional de Chimie Raluca Rîpan şi menţiune specială la faza naţională precum şi numeroase alte premii şi medalii. Rezultatele deosebite sunt consemnate în Cartea de Onoare a şcolii.

Şcoala are o adevărată tradiţie în organizarea unor activităţi extracurriculare atractive şi de calitate, menite să valorizeze potenţialul copiilor şi înclinaţiile lor în diferite domenii: excursii tematice şi drumeţii, organizarea /participarea la manifestări cultural-artistice, ştiinţifice, sportive, activităţi cu caracter de cerc (Chimie în gospodărie, Mâini îndemânatice, pictură, teatru, ansamblu folcloric), proiecte în parteneriat cu alte şcoli şi ONG-uri din zonă şi alltele. În aprilie 2013 şcoala noastră a fost reprezentată la Festivalul Internaţional al Şcolilor, Puglia, Italia. Activităţile sunt menţionate în Cartea activităţilor extraşcolare.

În şcoală domneşte un climat cald, de muncă şi satisfacţia lucrului bine făcut, de colaborare şi pace. Frecvenţa şi disciplina elevilor sunt foarte bune, nu se înregistrează abandon şcolar.

Există o foarte bună colaborare între şcoală şi Consiliul Reprezentativ al Părinţilor, autorităţile locale, Biserică, alte instituţii.

Dintre obiectivele cele mai importante vizate amintim: înfiinţarea, în colaborare cu Primăria Coşna şi ONG-uri locale a unui Centru de plasament, în vederea sporirii populaţiei şcolare şi a unei grădinite cu program prelungit, pentru atragerea elevilor înscrişi la această formă de învăţământ în localitatea Vatra Dornei, ţinând cont că există localuri de şcoli care şi-au încetat activitatea şi sunt în stare foarte bună. O altă prioritate este accesarea de fonduri nerambursabile prin proiecte europene dar şi participarea la proiectele de tip Erasmus +. Anul acesta baza materială a şcolii va fi îmbogăţită cu un spaţiu de joacă şi recreere iar pentru anul următor urmărim, în limita fondurilor, construcţia unei săli de sport, a unui laborator de ştiinţe ale naturii dar şi dotarea cu material didactic modern.

La Şcoala Gimnazială Coşna şi la nivelul întregii comune se fac eforturi deosebite pentru pregătirea temeinică a tinerei generaţii, astfel încât aceasta, deşi puţin numeroasă, să reprezinte cu succes localitatea, să asigure supravieţuirea şi dezvoltarea comunităţii coşnene.

Director, prof. Ofelia Arvinte